Viața de student în Danemarca, cu Emilia Ioana

Salutare,

Probabil te-ai întrebat cel puțin o dată ce ar însemna să pleci din țară la studii, să fii departe de familie și prieteni, să fii independent. De aceea, noi ne-am gândit să creăm această serie de articole în care îți prezentăm viața de student în diferite țări din Europa bazată pe experiența personală a celor care au decis să urmeze studii la diferite universități din străinătate. 

În urmă cu ceva timp, Flori Badea, absolventă a unui master în Olanda, scria un articol în care a povestit cum e viața de student în străinătate și ce a însemnat această experiență pentru ea, în timp ce pe Instagram TV am avut o discuție unde ne-a răspuns la mai multe întrebări. Însă Olanda nu este singura țară din Europa unde poți urma studii superioare, așa că în acest articol vei putea descoperi experiența Emiliei Marin în ceea ce privește facultatea și viața de student în Danemarca

Emilia urmează programul de master Advanced and Applied Chemistry în cadrul Technical University of Denmark. Pe baza blog-ului pe care Emilia îl are, am încercat să extragem cele mai importante informații care te-ar ajuta în luarea unei decizii, iar dacă vei dori să afli și mai multe, te încurajăm să citești întregul blog al Emiliei pentru că este plin de sfaturi și povești personale din care poți afla lucruri noi. 

1) De ce ai ales să faci facultatea afară?

Acum 11 ani, în 2009, ieșeam pentru prima dată din țară, mergeam să vizităm niște prieteni de familie în Suedia (poza este cu o vedere a turnului Kärnan, Suedia). Cu ocazia aceasta vizitam și pentru prima dată Danemarca, care mai târziu, fără să știu, îmi devine a doua casă. În total au fost undeva la 6-7 vizite în Suedia de-a lungul anilor și cred cu tărie că toate aceste vizite au dus la dorința mea de a pleca să studiez în străinătate și nu oriunde, ci în Suedia. Pentru mine, 2009 a fost click-ul acela care a pornit tot visul acesta de a pleca.

Dacă vrei să afli mai multe despre motivele care au facut-o pe Emilia să se decidă să plece la facultate afară accesează acest link.

2) Cum ai ales țara și de ce Danemarca?

…ușor ușor am așteptat să termin liceul să plec la facultate, ghiciți unde, exact Suedia. Însă din cauza neîncrederii și pentru ca întotdeauna am avut o frică teribilă de a vorbi engleza, am abandonat, căutând tot felul de scuze pentru lașitatea mea și în același timp îngropând bine de tot visul meu

Gândurile precum aplic, nu mai aplic, vreau master în Suedia, nu mai vreau master, au tot fost pe parcursul celor 4 ani și întotdeauna găseam argumente pentru a abandona. Îmi doream foarte mult să plec, dar ce mi-a lipsit întotdeauna a fost încrederea că pot să realizez ceva și că pot să ies din zona mea de confort .

Toate acestea până într-o seara, eram anul III, era final de semestru și tocmai terminasem sesiunea când am avut un alt click care m-a făcut să-mi dau seama că eu m-am săturat de tot sistemul din România, m-am săturat de profii plictisiți care nu au harul predării, dar cerințe foarte ridicate, de tocit și memorat enșpe mii de informații/instalații la materii învechite și multe multe altele.

Au început research-urile despre facultățile din Suedia, ce presupune o facultate acolo, ce facultăți și programe de master au etc. De la Suedia am trecut la Danemarca, deoarece Suedia nu avea programe de master în domeniul dorit de mine și deși plecasem la drum cu gândul că voi face un master în Suedia, a trebuit să reconfigurez traseul.

„Universities in Denmark” primul meu search pe Google. Mi-au apărut mai multe Universități si am început să citesc despre fiecare, să caut programele de master și tot ce mai era nevoie. După 2 zile am ales: „Technical University of Denmark „. Urma să trimit aplicația la încă două facultăți din Danemarca, însă DTU era favorita.

Pentru a afla mai multe despre întreg procesul prin care Emilia a trecut pentru a se decide asupra facultății și a țării în care să facă programul de master, accesează acest link

3) Cum a fost plecarea spre Danemarca?

Totul era pregătit, data de plecare în Danemarca, cu ce mergem, cazare pentru ai mei, perioada de concediu alor mei era deja stabilită, absolut fiecare detaliu era stabilit și pus la punct. Și am așteptat finalul de iulie să primesc mult doritul email de la DTU și finalul de iulie a venit, dar eu nu primisem nimic , în schimb erau destui studenți pe grupurile de Whatsapp care se lăudau cu cazările primite. 

Așa că pe 20 august am pornit spre Danemarca, fără cazare, doar cu speranța că vor fi apartamentele acolo, ca ciupercile după ploaie. Deja îmi făcusem planul , mă vedeam într-un apartament cu alți studenți, petreceri, distracție etc. După 32 h am ajuns în final la destinație și deja eram disperați să ne facem cont pe toate site-urile de imobiliare. Zis și făcut și am început să scriu mesaje la diverse anunțuri, mesaje la care nu am primit niciun răspuns. Zilele noastre de relaxare, plimbare și timp petrecut împreună se transformaseră în zile pline de bocit, de nervi și alte sentimente de-astea negative.

4) Cum ai rezolvat problema cazării?

Am sunat de câteva ori în Danemarca, mințind că urmează să ajung în Copenhaga în câteva zile, că nu pot să modific biletele de avion (eu veneam cu mașina) și că sunt homeless și tot felul de alte minciuni, poate poate li se făceau milă de mine, bineînteles… fără succes. Aveam 2 opțiuni: fie găseam din România undeva să stau și riscam plătind toate cele, fie plecam fără cazare și aveam 4 zile (atât plănuisem noi cu câteva luni înainte- zile pe care le petreceam vizitând, plimbându-ne) la dispoziție să găsim ceva. 

După 2 zile de căutări și o grămadă de mesaje trimise, am reușit să stabilim o vizualizare și eram mega fericiți. Am ajuns la adresă și aproape să fac infarct, nici engleza nu mai știam să vorbesc – cazarea mea era o cameră într-o casă unde locuiau 3 persoane, soții undeva la 65+ și fata lor. Urma să am camera mea, baia să o împart cu ei, iar bucătăria, dacă o poți numi asa, era un mic blat, o chiuveta și o plită cu 2 ochiuri. Nu mi se permitea accesul în bucătăria lor, care btw era țiplă, totul nou, iar toate ustensilele( tigăi, oale, tacâmuri) trebuia să le cumpăr. Gata și cu fericirea noastră, eram super dezamăgiți și efectiv eram în punctul în care nu știam încotro să o luăm- să aleg să rămân acolo pentru câteva luni, deși nu-mi plăcea deloc , sau să spun Nu, și să căutăm în continuare.

Întreaga poveste a plecării și cum a rezolvat în final Emilia problema cazării le poți afla accesând acest link, cu siguranță ți se va părea interesant și poate te va ajuta și pe tine pe viitor.

5) Cum te deplasezi spre facultate și care este stilul de viață al danezilor?

9 din 10 danezi dețin o bicicletă, în timp ce 4 din 10 danezi au o mașină.

Ce m-a uimit la primul contact cu această cultură a lor a fost faptul că existau foarte multe tipuri de biciclete: biciclete pentru familii cu copii (tip cargo), biciclete care aveau mici remorci atașate, biciclete cu trei roți, biciclete mai mari, mai mici, galbene , negre, cu coșuleț….o adevărată industrie.

Fiind treaba foarte serioasă cu mersul pe bicicletă pe aici, nu puteam să fac pe mofturoasa și să-l iau pe NU în brațe. Eram oarecum entuziasmată de toată chestia asta, mai ales că nu mai mă urcasem pe o bicicletă de vreo 10-11 ani și în prima zi când am aflat că o să merg 11 km dus-întors până la facultate nu am avut nimic de obiectat, ba chiar mi se părea lejer.“

Pentru a afla cum ai putea să te adaptezi și tu la acest stil de viață nou, accesează link-ul acesta și vezi cum a fost pentru Emilia întreaga schimbare. 

6) Cum te descurci singură într-o țară străină? Ne poți spune o întâmplare amuzantă prin care ai trecut?

Pentru danezi, a avea o mașină de spălat în casă nu este o necesitate și aveam să aflu acest lucru în prima zi când m-am mutat. În cazul multor blocuri, există o spălătorie la subsol, iar în cazul caselor, undeva în cartier.

În prima zi când m-am mutat, tipa la care stau m-a dus la spălătorie să îmi arate în primul rând unde este și după să-mi explice și cum merg lucrurile pe acolo.

După câteva săptămâni a venit momentul să fac o vizită spălătoriei, dar nu-mi mai aduceam aminte drumul exact, ci doar câteva frânturi. “Cât de greu e să găsesc spălătoria, știu în mare și sigur nimeresc eu “. Jumătate de oră m-am plimbat prin cartier uitându-mă stânga și dreapta poate, poate recunosc ușa spălătoriei. 

Am abandonat și am rugat-o pe tipă să-mi arate din nou drumul, de data aceasta încercând să fiu atentă și să-mi iau repere. La această spălătorie sunt 2 mașini de spălat și un uscător de rufe, iar pentru a le folosi trebuie să te programezi.

Pentru a afla cum s-a terminat întreaga poveste cu rufele, accesează acest link

7) Cum este experiența de cămin în Danemarca?

Era început de ianuarie când am primit un mesaj pe email-ul de student de la Accommodation Office. Eram super încântată pentru că știam că singurul motiv pentru care primesc un asemenea email este pentru ca îmi oferă o cameră într-un cămin. Oferta era pentru Campus Village, adică containere transformate în cămin.

Într-un container în mod normal sunt 9 oameni, iar containerul meu era format din 4 chinezi, 3 coreeni și un portughez. M-am trezit că trăiesc și împart bucătăria și baia cu încă 5 persoane. 

Din cauza pandemiei serviciile de curățenie în containere au fost anulate și am fost obligați 4 luni să ne gospodărim singuri. În fiecare duminică ne strângeam și ne luam fiecare o sarcină. În primele săptămâni am zis să nu mă complic și am tot ales să curăț pe la bucătărie, însă la cum arătau băile după ce erau “curățate” am preferat să știu că vor arăta și vor fi așa cum îmi doresc, adică curate!

Așa cum am mai menționat, trăiam 6 persoane în container și trebuia să ne respectăm reciproc și să încercăm să nu ne deranjăm prea tare unii pe alții.

Pentru a afla întreaga aventură a Emiliei în căminul de tip container și viața alături de diferite naționalități poți accesa acest link.

După cum se vede facultatea în străinătate poate să fie plină de peripeții, aventuri și experiențe din care poți învăța multe lucruri noi. Deși la prima vedere luarea unei astfel de decizii poate să fie una grea și care cu siguranță te va forța să ieși din zona de confort, satisfacția și situațiile prin care vei trece te vor maturiza, oferindu-ți perspective noi asupra stilului de viață din alte țări. 

Încă nu ești convins că un program de studiu în străinătate este pentru tine? Rămâi cu ochii pe pagină pentru că vom reveni curând și cu o discuție mai pe larg cu Emilia despre experiența ei de până acum. Dacă ți-a plăcut acest articol, nu uita să ne dai follow pe pagina de instagram pentru cât mai mult conținut de acest timp, iar dacă pasajele din blog-ul Emiliei ți-au stârnit curiozitatea, te încurajăm să citești întregul ei blog. 

Ne poți găsi pe Instagram, Facebook, LinkedIn, Youtube și TikTok.

Distribuie articolul pe: